I. Temperamentul
Temperamentul este o trasatura care ii diferentiaza foarte mult pe oameni. De exemplu unii sunt foarte perseverenti iar altii obosesc repede; unii raspund foarte calm la diferite situatii iar altii o fac navalnic – spunem ca sunt „iuti la manie” in aceasta situatie.
“Temperamentul este inteles ca o trasatura specifica a comportamentului. In comparatie cu alte fenomene fizice este relativ constant pe toata durata vietii, are un fundal biologic iar factorii externi il pot schimba cu greu”.
(Strelau, 2000)
Ideea aici este in principal reactia emotionala cu care activitatea unui om are legatura. Dar temperamentul, este reflectat nu numai prin emotii ci si prin alte procese fizice ca de exemplu, perceptia, gandirea, etc. Cea mai cunoscuta tipologie de temperament a fost creata de medicul grec Galenus in secolul II A.D. si s-a bazat pe teorii ale lui Hipocrate.
El a indicat patru tipuri de oameni: colericul, sangvinicul, melancolicul si flegmaticul. Denumirile nu sunt importante dar ce este crucial sunt parametrii fiecarei componente temperamentale, adica: taria stimulilor si a proceselor inhibitoare, activitatea proceselor nervoase si echilibrul acestor procese. Dupa analiza acestor factori (analiza rezultatelor unor teste adecvate) putem:
Determina tipul de temperament
Atribui parametri temperamentului cu privire la cerintele unei slujbe
Sa analizam temperamentul copilului si trasaturile sale precum forta unor stimuli si a proceselor de inhibitie, activitate si echilibru. Forta stimulilor se va reflecta in abilitatea de a rezista la stimuli puternici si de lunga durata.
Puterea procesului de inhibitie este cea care retine o persoana de la a face ceva. Daca in legatura cu temperamentul copilului putem spune ca intalneste ambele conditii, nu exista nici un obstacol in alegerea unei slujbe care necesita atat efort fizic cat si psihic.
Echilibrul este inteles ca o relatie intre taria procesului stimulilor si taria procesului inhibitor. Echilibrul este necesar in slujbele care implica responsabilitate, contacte permanente cu oamenii (chelner, asistenta, medic, profesor, om de vanzari).
„Sange rece”, prudenta, reflexe rapide sunt necesare in slujbe precum conductor sau sofer.
Cand echilibrul temperamental este mic ar trebui evitate slujbele predispuse la stres si presiune mare. Esenta mobilitatii se bazeaza pe abilitatea sistemului nervos de a se schimba rapid din procesul stimulator in procesul inhibitor si invers.â
Daca unui copil ii place pacea, linistea, solitudinea si este rabdator si atent el se va simti confortabil intr-un post de programator IT, mecanic, economist in viitor.
Daca nivelul mobilitatii unui copil este mare (ii place sa fie activ, ii plac schimbarile si compania oamenilor) merita sa ia in considerare alegerea unei slujbe precum cele care necesita interactiune sociala (coafeza, asistenta, profesor, stewardesa).
II. Talente si aptitudini speciale
Talentul il au cei care si-au dezvoltat predispozitiile si le-au folosit in crearea unor lucrari stralucitoare. Majoritatea cercetarilor asupra talentelor sunt legate de talentele muzicale.
S-au facut analize ale biografiilor unor oameni remarcabili legate de acest domeniu. Fowler (Tomaszewski, 1977) a atras atentia asupra unor conditii specifice ale dezvoltarii acestor oameni care ar fi putut sa le trezeasca aceste abilitati. El spune ca trebuie sa fi fost o serie de conditii care sa stimuleze dezvoltarea acestor abilitati, care sunt:
stimularea timpurie a dezvoltarii mentale de un mediu; corespunzator;
stimulare intensiva, de obicei sub forma unor lectii scurte, regulate facute de cateva ori pe zi;
stimulare pe termen lung, care dureaza cativa ani si acopera intreaga copilarie si tinerete („cel remarcabil si-a petrecut intreaga copilarie invatand”);
accentul pus pe simbolurile invatarii si folosirea lor pentru exprimare (limba vorbita, limbajul numeric, muzica) care conduce de asemenea la dezvoltarea gandirii;
profesorul unui individ remarcabil a fost de obicei o persoana care a avut o educatie aleasa si o minte iesita din comun;
folosirea unor metode educationale diferite. Influenta asupra dezvoltarii si prezervarea intereselor.
mediul copilului a apreciat in mod deosebit valorile culturale.
Este foarte interesant faptul ca tinerele genii pierd contactul cu cei de aceeasi varsta foarte repede in schimbul interactiunii cu adultii, de obicei maestri in domeniul lor. Cercetarea arata de asemenea ca merita sa permitem copiilor sa isi indeplineasca pasiunile si in afara scolii si a casei, unde contactul cu maestri poate fi in mod deosebit multumitor si sa creeze conditii dezvoltarii abilitatilor speciale.
“Un element important al carierei este auto-evaluarea propriilor aptitudini intelese ca predispozitii spre a face ceva, spre a face anumite lucruri sau activitati mai bine decat ceilalti”.
(Hornowski, 1978)
O aptitudine inseamna o abilitate speciala de a invata si de a dobandi eficienta. Nivelul aptitudinilor poate varia, de la: peste mediocritate pana la abilitati remarcabile sau chiar talent. Aptitudinile joaca un rol important in viata omului. Ele sunt cele care hotarasc reusita unei actiuni, in general cu privire la succese si satisfactii ale slujbei, hotarasc rezultatele scolare ale unui copil, abilitatea de a organiza invatatul etc.
Masurarea obiectiva a aptitudinilor este facuta de obicei cu ajutorul testelor psihologice. Ce este de asemenea important este viziunea subiectiva a copilului, nu intotdeauna clara, asupra puterilor sau slabiciunilor sale.
Trebuie sa mentionam aici un paradox descris de Kofta si Dolinski (2000, s.581). Cercetarea lor a descoperit ca o auto-evaluare foarte corecta nu este intotdeauna folositoare, pentru ca majoritatea oamenilor sanatosi mental, creativi, fericiti si bine adaptati traiesc intr-o lume a iluziilor. Aceste iluzii se refera la supra-aprecierea propriilor abilitati si competente, optimism excesiv asupra propriei prezente si asupra viitorului si la supra aprecierea propriei influente asupra cursului evenimentelor.
Cateva, dar nu prea multe, iluzii sunt folositoare persistentei catre atingerea unor tinte si motiveaza dobandirea acestora. Parintii trebuie sa aprecieze potentialul si talentele copilului; sa observe reusitele acestuia si sa i le spuna atunci cand este cazul.
Evaluarea aptitudinilor elevilor nu este o sarcina usoara, mai ales pentru parinti. Evaluarea rezultatelor scolare nu este suficienta. De exemplu doi elevi pot avea aceleasi rezultate la matematica, dar pentru unul dintre ei un sfert de ora este suficient pentru rezolvarea sarcinii in timp ce celalalt trudeste aproape o ora. Asadar, aptitudinile ar trebui evaluate luand in considerare nu numai rezultatele ci si efortul depus pentru a le obtine.
Inaintea alegerii unei slujbe si a unei scoli fiecare parinte ar trebui sa se gandeasca ce talente poseda copiii lor, ce materii asimileaza cel mai usor si pe care mai greu, are el talent pentru invatare teoretica sau va alege mai degraba o scoala profesionala datorita talentelor sale. Este de asemenea necesar sa vorbim despre aptitudinile copilului cu profesorii si cu un consilier profesional.
III. Limitari fizice
In „Ghidul meseriilor” elaborat de Ministerul Polonez Social si al Muncii in 2003 gasim urmatoarele descrieri: „un bucatar trebuie sa fie sanatos, trebuie sa indure efortul fizic, este caracterizat de asemenea de eficienta extremitatilor si de folosirea corecta a sistemului incheieturilor si al oaselor ” (Vol. II, p.179). In continuare putem citi urmatoarele: „un chimist trebuie sa aiba vazul si auzul bune, mirosul, gustul simtul tactil si organe de echilibru eficiente” (Vol. III, p.453). „In meseria de veterinar alergia la par, polen sau la fan reprezinta contraindicatii” (Vol. VI, p.286).
Aceste exemple arata ca o informatie importanta pentru alegerea unei slujbe o reprezinta limitarile pe care aceasta le poate avea. Pot avea legatura cu dezvoltarea biologica a unui om. Uneori este important daca o persoana este puternica din punct de vedere fizic si sanatoasa in general.
Dezvoltarea rapida a medicinei rezida in tratarea multor boli. Din pacate, din cauza dezvoltarii civilizatiei (accidente de masina, mentinerea in viata a copiilor cu tulburari genetice, si defecte legate de poluarea mediului inconjurator) din ce in ce mai multi tineri intra in viata adulta cu boli sau rani corporale. Indiferent de intentiile noastre, limitarile sanatatii trebuie sa schimbe/corecteze planurile de viata. Simturile sunt foarte importante in acest sens. Corectiile vederii nu ingaduie intotdeauna dobandirea efectelor dorite.
Uneori o limitare poate fi inaltimea, constructia corporala si conditia fizica.
IV. Determinanti psihologici ai alegerii unei profesii. Interesele si preferintele profesionale
Au existat multe incercari de a defini interesele si rolul lor in dezvoltarea umana.
Un interes este „o tendinta relativ constanta catre a invata despre lumea inconjuratoare, care ia forma unei activitati cognitive directe, cu o oarecare intensitate si este reflectata intr-o atitudine selectiva catre fenomenele inconjuratoare”.
Conform lui Holland (1997) propria personalitate si multi factori venind din mediu predestineaza oamenilor o anumita slujba. Alegerea unei slujbe este o forma de a imbina interesele personale cu perspectivele oferite de piata muncii. Holland indica sase tipuri principale de personalitati profesionale si sase tipuri corespunzatoare de medii de munca. Tipurile amestecate de personalitate reies din combinatii de tipuri dominante. Astfel, distingem intre urmatoarele tipuri dominante:
Tipul realist (R). Reprezentat de persoanele carora le place sa lucreze cu unelte si masini. Au aptitudini manuale legate de mecanica. Au chemare catre educatia concreta, bazata pe aptitudini tehnice sau mecanice. Pot avea slujbe precum fermier, electrician;
Tipul investigativ (I). Acestui tip de persoana ii place sa se confrunte cu lucruri abstracte in munca sa, ii place sa creeze teorii si modele. Isi doreste sa inteleaga lumea inconjuratoare si cauta adevarul. Are aptitudini matematice si stiintifice. Asemenea persoane sunt caracterizate ca fiind rationale, abstracte si analitice. Pot avea slujbe precum biologist, fizicieni, tehnician medical;
Tipul artistic (A). Persoanele de acest tip prefera activitatile creative care le permit sa se exprime. Le place sa dezvolte idei si conceptii. Arata aptitidini artistice – literare, muzicale sau legate de artele fine. Asemenea persoane sunt caracterizate ca fiind creative, cu imaginatie bogata si estetica. Lucreaza de exemplu ca muzicieni, pictori, decoratori de interioare, actori.
Tipul social (S). Persoanele care apartin acestui tip vor sa ii ajute pe ceilalti, sa ii informeze si sa ii invete. Au aptitudini interpersonale bine dezvoltate. Sunt caracterizati ca fiind cooperativi, empatici si rabdatori. Slujbe facute de acest tip sunt de exemplu: profesor, psiholog, lucratori sociali;
Tipul intreprinzator (E). Persoanelor de acest tip le place sa lucreze cu alti oameni iar aceasta munca ar trebui sa fie orientata spre profit. Au capacitati de conducere si de comunicare, sunt caracterizati ca fiind energici, vorbareti si increzatori in fortele proprii. Slujbe pentru acest tip sunt: reprezentant vanzari, manager, antreprenor.
Tipul conventional (C). Acest tip de persoane prefera sa lucreze cu date, sa le ordoneze si sa le structureze. Au aptitudini de birou si de contabilitate si sunt caracterizati ca fiind bine organizati, practici si docili. Lucreaza ca si contabili, casieri, functionari bancari, secretara;
Fiecare persoana detine aptitudini de fiecare tip, plasate in mod ierarhic si avand o intensitate descrescatoare. De exemplu o persoana poate avea multe caracteristici ale tipului social, multe tipice tipului intreprinzator si cate ceva in comun cu restul tipurilor. Tipurile amestecate vin dintr-o combinatie de tipuri dominante.
Holland accentueaza ca toate tipurile sunt o parte integranta a personalitatii umane iar acest model nu ar trebui sub nici o forma sa sugereze existenta a numai sase categorii de angajati. Oricum, spune el exista 720 de combinatii diferite de modele de personalitate si un repertoriu larg al comportamentului profesional uman.
Relatia dintre tipuri este reflectata de o schema a unui hexagon prezentata in figura alaturata. Este o prezentare vizuala a tipurilor de personalitate si a mediilor profesionale corespunzatoare cu acestea. Sarcina copilului este de a se incadra in una din aceste sase tipuri pentru a se potrivi profilului profesional mai tarziu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu